Acum câțiva ani, nu foarte mulți, traversam o perioada cu multe provocări pe plan emotional, mental și fizic. După câteva ședințe de psihoterapie am înțeles ca aveam de-a face cu un burn out in toată splendoarea lui. Și când zic splendoare… zic taman opusul ei. Zic anxietate, insomnii, lipsa de sens, epuizare.
Nu mi-a luat mult sa înțeleg ca e nevoie sa fac schimbări. Că ceva din mine tipă să fie văzut, auzit. Că e nevoie să pun totul pe pauză și sa-mi regândesc timpul, prioritățile, viața.
Psihoterapie, sport, mediatie, citit, băi calde și lungi, timp in natura, timp pentru mine. Cu cât îmi dădeam voie mai multă să fiu, să simt, să explorez cu atât mă simteam mai vie, mai creativă și mai incarcată cu energie.
In acea perioadă m-am reconectat la mine. Am început încet încet să simt că sunt eu, așa cum mă stiam din copilărie. Nevoia de a exprima și elibera era atât de vie in mine încât am început sa ma conectez intuitiv cu tot felul de forme de arta. Dans, poezie, muzica, pictura.
Am pictat intuitiv, fără sa cunosc teoretic vreun aspect, zile întregi. Cu fiecare foaie plină de culoare mă simteam mai plină de viața. Fiecare sesiune de jucat cu acuarele și culori devenea vindecătoare.
Ma conectam cu o emoție și o lăsam sa se manifeste fără pic de judecată, in fata mea, pe o pânza albă. Am experimentat fără sa știu puterea vindecataoare a picturii intuitive.
Pictura intuitiva presupune expunerea creativă și trăirea procesului in sine, cu intentia de a vindeca, de a elibera, de a exprima emoții și trăiri pe care cuvintele nu reușesc sa o facă. Presupune explorarea celor mai adânci răni și a celor mai înfricoșătoare umbre. Presupune curajul de a te pune față in față cu tine atunci când ți-e cel mai greu și a accepta cu compasiune tot ce se arată. Furie. Teama. Vinovatie. Tristețe.
Pictura intuitiva duce de cele mai multe ori in profunzimi, in subconștient, in zona de unde doare și tot cu ajutorul ei putem vedea și îmbrățișa ce se arată, întreg procesul fiind unul eliberator și vindecător.
Acest citat mereu îmi amintește de procesul și povestea mea, cu vindecarea prin arta:
“ Sometimes when you’re in a dark place you think you’ve been buried but actually you’ve been planted. So bloom!”
Consider cu tărie că atât pictura intuitivă cât și alta forma de artă expresivă dans, scris, muzică, ne ghidează să privim înăuntru, să simtim ceea ce corpul sau mintea dorește să elibereze si are puterea de a ne face să schimbăm perspectiva. Să vedem din alt unghi experiența și de ce nu, să înflorim reconfigurand puțin impresiile despre context și scenariu. Încercând să găsim altă perspectivă și să alegem să vedem lecțiile care ne fac să creștem.
Eu am înflorit?
Tot zic ca sunt in proces de înflorire:)
Si cred cu tărie ca o fac zi hde zi câte puțin. Cresc și înfloresc.
0 comments